Asistent social Zapodeanu Monica

IV.1.1 Ancheta sociala

Ancheta socialã este un instrument tehnic de cercetare (investigare) a cazurilor care fac obiectul asistentei sociale, util pentru cunoasterea problematicii sociale sau medico-sociale pe care o ridicã clientul (un individ, grup sau colectivitate). Rezultatul anchetei sociale stã la baza unor decizii importante care privesc posibilitatea clientului de a beneficia de anumite drepturi an conformitate cu legislatia an vigoare, dar si la clarificarea unor situatii, necesarã an cadrul procesului de schimbare.

Structura anchetei sociale a vizat :

1.Date de identificare:

-nume si prenume;

-data nasterii;

-statut marital;

-religie;

-adresa;

2.Durata sejurului

3.Date despre rezidenta:

-locuinta individuala;

-imobil colectiv;

-azil;

-lung sejur;

4.Reteaua de relatii - vezi Anexa 1.

5.Grila de autonomie - vezi Anexa 2.

IV.1.2 Genograma

Reprezinta o diagrama similara arborelui genealogic si descrie relatiile intergenerationale dintr-o familie. Granitele interne si externe , calitatea de membru al familiei sunt cateva dintre problemele ce pot fi manipulate utilizand aceastã tehnicã.

IV.1.3 Observatia

Consta in urmarirea intentionata si inregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului ca si a contextului situational al comportamentului.

IV.1.4 Intilnirea cu familia

IV.1.5 Vizita la domiciliu

Tehnica folosita in scopul informarii asupra conditiilor de viata si locuinta, iar an mod particular relevã calitatea relatiilor dintre membrii familiei.

IV.1.6 Obtinerea unor informatii de la alte surse

Presupune consultarea medicilor, personalului de ingrijire, animatori.

1.1 Descrierea institutiei

Ancheta a fost realizata la Centrul de ingrijire a persoanelor de virsta a III-a din Lille. Acest stabiliment implica 3 servicii diferite:

-un serviciu medical care primeste persoane de virsta a III-a in urgenta;

-un serviciu de lung sejur;

-un serviciu de sejur mediu.

1.2 De ce am ales o unitate de sejur mediu?

Aceasta alegere a fost facuta deoarece 95% din persoanele ce intra in aceasta institutie au ca scop reeducarea functionala. Acestea la internare sunt dependente si se externeaza mai mult sau mai putin autonome. In acest fel se poate analiza relatia dependenta - retea relationala - stare de sanatate.

Fiecarui pacient la internare i se intocmeste un dosar, partea administrativa fiind realizata de asistentul social iar partea medicala de catre medic. Acestea sunt informatiile pe care le voi utiliza in cursul anchetei efectuate.

2.1 Construirea grilei

O prima parte corespunde modului de viata fiind subdivizata in 4 grupe de variabile:

-informatii administrative (durata sejurului, virsta etc);

-conditii de locuinta;

-retea de relatii;

-locul spre care se indreapta pacientul la externare.

A doua parte corespunde starii de sanatate fiind divizata de asemenea in 5 grupe:

-viata motrice;

-viata senzoriala;

-psihism, relationare, afectivitate;

-acte cotidiene;

-ingrijiri.

Fiecare grupa comporta intre 3 si 8 variabile.

2.2 Culegerea efectiva a datelor

Am consultat dosarele medicale din arhiva institutiei pe o perioada de 1 an (10 martie 1995 - 10 martie 1996), informatiile obtinute in ultima luna au fost culese direct de la pacienti (10 februarie - 10 martie 1996) in final obtinind aproximativ 200 de cazuri pentru a realiza o statistica relevanta.

a) Construirea unui scor de dependenta

Fiecare variabila va fi analizata in 3 contexte: la domiciliu, la internare si la externare. Vom avea in vedere cei 5 indicatori ai starii de sanatate asumind un anumit punctaj.

Exemplu: indicatorul vietii motrice

Se va calcula acest indicator pentru internare, externare si domiciliu obtinindu-se un scor pentru fiecare moment de la 0 la 8.

Mediile scorurilor totale de dependenta sunt de 5,45 pentru domiciliu, 8,88 pentru internare si 7,55 pentru externare. Se constata deci in medie o puternica degradare a starii de sanatate intre domiciliu si internare in sejur mediu care nu este compensata decit in parte pina la externare.

In majoritatea cazurilor viata motrice este cea care contribuie cel mai mult la formarea unui scor total de dependenta (25,2% la domiciliu, 38,5% la internare, 30,6% la externare).

Doua persoane din trei nu ies din casa

Se remarca la majoritatea subiectilor o retea relationala restrinsa mai mult de 30% dintre ei avind ca mijloc de distractie lectura sau televizorul.

Persoanele care ies cel mai mult sunt cele care traiesc in locuinta proprie dar aceste iesiri nu se fac nici in familie, nici la club sau prieteni ci sunt activitati de genul plimbarilor etc, ceea ce nu favorizeaza de fapt extinderea retelei relationale. Procentajul specific iesirilor de acest gen este de 24% in timp ce iesirile in familie reprezinta 37%.

In ceea ce priveste vizitele primite la domiciliu doar o persoana din 5 se bucura de o varietate a lor, celelalte 4 fiind vizitate doar de familie . Putem deci constata ca iesirile nu depind de dificultatile motrice dovedite de persoana de virsta a III-a ci de faptul ca posibilitatile de distractie sunt nediversificate si reduse.

O alta constatare se refera la faptul ca majoritatea persoanelor in virsta traiesc in mediu natural. Dupa reeducare, la externare 68,7% se indreapta spre domiciliu, 7,83% in familie sau la prieteni, 23,48% in institutii. 53% din subiectii al caror scor de dependenta este mai mare de 20 (din 50), deci foarte ridicat, aleg sa se intoarca la domiciliu.).

Reteaua de relatii determina aceasta dorinta de a conserva autonomia? Influenteaza starea de dependenta a individului? Inainte de a raspunde la aceste intrebari trebuie sa raspundem la urmatoarele:

Starea de sanatate este singurul determinant al pierderii autonomiei?

Starea de sanatate determina reteaua relationala?

IV.3.2 Starea de sanatate este singurul factor determinant al pierderii autonomiei?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare putem compara diferitele scoruri totale de dependenta functie de locul de destinatie la externare. Astfel, daca o persoana, dupa reeducarea sa in sejur mediu, se indreapta spre o institutie sau sejur mediu, atunci ea si-a pierdut autonomia. Este deci suficient sa observam daca aceasta destinatie este unicul determinant al degradarii starii de sanatate.

Analizind aceste date putem concluziona ca:

Se remarca de asemenea ca 34% din subiecti avind un scor scazut de dependenta (intre 0 si 10) se indreapta spre institutie deci isi pierd autonomia spre deosebire de 9 persoane care se intorc la domiciliu avind un scor mai mare de 20, dar care isi pastreaza autonomia. Autonomia o putem defini in acest sens ca puterea de a guverna dupa legi proprii. Astfel se observa existenta unui grup de persoane putin dependente dar si putin autonome in opozitie cu un grup puternic dependent dar autonom.

IV.3.3 Starea de sanatate determina reteaua relationala?

O persoana de virsta a III-a va avea o retea relationala mai intensa daca starea sa de sanatate este buna (sau rea)?

Graficul ce cuprinde ca variabile “externare functie de scorul vietii motrice la domiciliu” ne demonstreaza ca faptul de a se externa, deci de a intretine anumite relatii, nu este in nici un mod legat de capacitatea motrice a persoanelor de virsta a III-a.