STRATEGII PENTRU SCHIMBARE

Sociology for Social Work

MacMillan, London, UK, 1999

Asistent social Sandu Antonio

Asistent social Danila Ionut

Preocupandu-se de dilema îngrijirii si a controlului ca element esential, asistenta socialã urmãreste echilibrarea balantei dintre îngrijire, schimbare si controlul oamenilor. Vom propune în cele ce urmeazã un model de analizã sociologicã a serviciilor de asistentã socialã în conditiile “birocratizãrii” structurale si abordãrii fãrã nuantãrile specifice profesiei de asistent social, dar si fãrã un studiu sociologic prealabil al unor standarde de calitate “industriale” care s-au dovedit in experienta britanicã inutilizabile

Asistenta socialã sociologizatã folosind statutul legal si constrangerile organizationale (în interiorul si cu ajutorul cãrora asistentul social negociazã cu clientii), necesitã si folosirea orientatã a evaluãrii existentei serviciilor care sã aprecieze satisfactia utilizatorului. De asemenea asistenta anti-rasistã femininã doreste schimbarea structurilor organizationale, care legitimeazã propriile activitãti si metode. Propunãtoarea acestei paradigme este Lena Dominelli (Lena Dominelli – “Sociology for Social Work”).

Procesul de evaluare include colaborarea utilizatorilor si lucrãtorilor în formularea strategiilor posibile pentru îmbunãtãtirea si schimbarea aranjamentelor astfel încat sã previnã situatiile neasteptate. Consideratã o miscare inovatoare, managerii agentiilor de asistentã socialã evalueazã implementarea mecanismelor de control al calitãtii în sistemul birocratic al asistentei sociale. Reversul a fost birocratizarea procesului de evaluare tocmai datoritã acestor tehnici si mecanisme de control al calitãtii.

Pentru serviciile individualizate, mecanismele de control al calitãtii trebuiesc adaptate nevoilor speciale ale fiecãrui individ. Standardele britanice pentru managementul calitãtii totale (British Standard si Total Quality Management) tintesc spre o standardizare a productiei care ignorã unicitatea si se concentreazã pe generalitate. Dar serviciile sociale nu sunt productie de serie. Aceste mãsuri birocratice de control al calitãtii sunt un pericol care complicã diferitele puncte de plecare ale grupurilor marginalizate si retin dezvoltarea lor prin stabilirea de aceleasi standarde minime pentru toti, în loc sã obtinã rãspunsuri potrivite pentru fiecare client.

Clientii se simt inutili si nefericiti cand recepteazã interactiuni care nu le satisfac nevoile. Dupã ani de asemenea experiente, utilizatorii si-au organizat în propriul interes si dupã propriile dorinte o practicã de asistentã socialã schimbatã care sã vinã în ajutorul aspiratiilor lor.

O parte din grupurile de clienti au initiat organizarea catorva grupuri de interventie în cadrul serviciilor sociale care sã urmãreascã realizarea propriilor interese. Astfel, tinerii au organizat Asociatia Nationalã a Tinerilor aflati în Îngrijire; femei în conducere, protectia femeilor, a persoanelor de culoare, a homosexualilor, lesbienelor, a persoanelor cu deficiente de învãtare, a persoanelor în varstã. Aceste grupuri au creat fiecare curente sociale de la care au trasat si au dezvoltat exemple anticipative de practicã care sã se potriveascã noilor necesitãti constatandu-se cã fiecare dintre aceste grupuri a avut nemultumiri fatã de serviciile oficiale si acuzã atitudinea profesionalã pentru: izolare – respingere, birocratie, insensibilitate fatã de nevoile clientilor, vorbeste în locul lor.

Deoarece o considerã perfectionistã si cã are alte prioritãti decat ale clientilor lor, utilizatorii au respins asigurarea bunãstãrii. Astfel, acestia au creat alternative care asigurã încredere si pe care ei pot sã le controleze. Ignorarea realitãtilor diferite ce structureazã formele inegale pentru fiecare grup de clienti a dus la esecul asistentei sociale de a se adresa diviziunii sociale în practicã. Acest fapt a dus la o calitate scãzutã în oferirea serviciilor si le-a fãcut irelevante pentru nevoile utilizatorilor. În timpul practicii s-au constatat asemãnãri printre utilizatori si anume: toti clientii sunt la fel; nevoile lor sunt identice si pot fi întalnite în cadrul acelorasi necesitãti.

Universul existentei sociale a transmis servicii neadecvate cãtre oamenii al cãror statut si acces la resurse este sub normele utilizate la evalarea nevoilor si în stabilirea necesitãtilor. Aceste norme au fost definite ca fiind discriminatorii pe motive de rasã, heterosexualitate, varstã, disfunctionalitãti si probleme psihice. Deci, serviciile s-au degradat spre cel mai mic numitor comun si preîntampinarea nevoilor unui numãr limitat de clienti.

În general, problemele clientilor pleacã de la sãrãcia extremã si lipsa resurselor materiale. Dar în acest caz, abilitãtile de interventie ale serviciilor sociale sunt limitate. Ca o concluzie, clientii acuzã asistentii sociali de acoperirea lucrurilor sau carpirea lor cu cele mai usoare mãsuri, în cel mai bun caz. Apare, astfel, necesitatea creãrii unor organisme pentru controlul calitãtii si în acest domeniu de activitate. Asadar, în anii 1980, orientarea spre impunerea disciplinei de piatã în Serviciile Sociale Personale Britanice a început cu introducerea Managementului Initiativei Financiare (F.M.I.). Managerilor li s-a cerut sã acorde o deosebitã atentie controlului calitãtii si asigurãrii mecanismelor efective de monitorizare.

De obicei, ajutorul serviciilor sociale este vãzut în circumstante grave ca o ultimã solutie. Asemenea dinamici

Oricum, satisfactia clientilor fatã de serviciile primite a fost relativ scãzutã. În general, problemele clientilor pleacã de la sãrãcia extremã si lipsa resurselor materiale. Dar în acest caz, abilitãtile de interventie ale serviciilor sociale sunt limitate. Ca o concluzie, clientii acuzã asistentii sociali de acoperirea lucrurilor sau carpirea lor cu cele mai usoare mãsuri, în cel mai bun caz. Apare, astfel, necesitatea creãrii unor organisme pentru controlul calitãtii si în acest domeniu de activitate. Asadar, în anii 1980, orientarea spre impunerea disciplinei de piatã în Serviciile Sociale Personale Britanice a început cu introducerea Managementului Initiativei Financiare (F.M.I.). Managerilor li s-a cerut sã acorde o deosebitã atentie controlului calitãtii si asigurãrii mecanismelor efective de monitorizare.

Au fost manageri care au optat pentru Standardele Britanice 5750, iar altii pentru Managementul Total al Calitãtii. Standardele acestea au fost dezvoltate în industrie, dar treptat au fost utilizate si în serviciile sociale. Chiar dacã nu au fost încã pe deplin apreciate în cadrul serviciilor sociale, acolo se aflã motivatia în impunerea unei dezvoltãri apropiate de confruntarea comoditãtilor din sectorul asigurãrii serviciilor cãtre oameni.

Relatiile dintre producãtor si consumator sunt diferite. În asistenta socialã clientul nu doreste un simplu articolde consum, ci ceva cu care sã-si îmbunãtãteascã calitatea vietii. Un serviciu trebuie sã se adreseze mai mult decat unei singure functii sau unui singur scop. Relatia comercialã presupune ca un consumator sã-si exercite dreptul de a fi în privinta produsului dacã îl va cumpãra sau nu. În serviciile sociale situatia este mult mai complicatã. Guvernul si politicienii au simtit cã ei trebuie sã aibã ultimul cuvant, dar rareori ei vor sta la capãtul primirii politicilor si practicilor pe care le sustin.

Politica agentilor si practica trebuiesc sã fie revãzute cu regularitate pentru a fi sigur cã acestea rãspund nevoilor tuturor clientilor. A fi în îngrijire nu ar trebui sã fie o chestiune de a oferi o locuintã. Nici sarcinile administrative nu ar trebui sã ocupe timpul în procesul de muncã cu tinerii, ci sã-i încurajeze sã devinã pe deplin cetãteni independenti.

Atingerea acetor obiective presupune ca lucrãtorii sã aibã în vedere ce trebuie fãcut nu doar în privinta îngirjirii zilnice a rezidentilor, ci mai mult, sã-i pregãteascã pentru viitor.O investitie în tinerii de astãzi va recompensa societatea de maine. Societatea este o creatie care este mai valoroasã în ansamblul ei decat prin pãrtile componente, fiecare fiind interdependentã de celelalte. Schimbãrile în societatea lãrgitã are în continutul ei legal o abordare rasistã personalã, institutionalã si culturalã mult mai vastã, incluzand în prezent politicile de emigrare, sistemul justitiei criminale si securitatea socialã.

Prezentarea experientei britonice (asa cum este vãzutã de Lena Dominelli) poate fi utilã în proiectarea sistemului de servicii sociale si în special al celui de asistentã socialã din Romania, unde lipseste momentan o gandire strategicã (de perspectivã) cu privire la dezvoltarea unui sistem national unitar de servicii de asistentã socialã.